Peştera - SÚGÓ - Barlang
RO HU EN
Home    |    Contact






 Home  >  Peştera Şugău

Peştera Şugău

Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.

Peştera Șugău este situată în Munțiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Lungimea actuală, cartată, a peşterii este puţin peste 1 km, fiind cea mai semnificativă peşteră din Masivul Central al Carpaţilor Orientali.

Peştera este renumită datorită galeriilor strâmte şi formelor de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stalpi cu guler, stalactite fistulare, coralite etc. Deasemenea se pot studia splendidele cristalizări a calciului in forma aragonitică, precum şi formaţiuni helictitice.

Când a fost descoperită intrarea peşterii nu se ştie exact, dar sigur că localnicii au ştiut de acest "LIK" (denumire populară) de mai multe secole. În galeriile peşterii mişcăriile aerului sunt prezente constant, direcţia curentului fiind determinată de temperatura exterioară şi de oscilaţiile presiunii atmosferice. Şureiatul curentului de aer şi a pârâului care iese pe partea activă a contribuit la denumirea peşterii - Şugău.

Peştera Şugău poate fi împărţită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele. Pentru descrierea detaliată a peşterii citiţi <<mai departe>>.

Legenda Peşterii Şugău

Poveştiile populare au colorat întâmplăriile adevărate, contribuind la naşterea legendei Peşterii Şugău. Márton Tarisznyás muzeolog şi profesor de istorie a adunat numeroase legende din regiune, inclusiv legenda Peşterii Sugău.

Conform acesteia Peştera Şugău este legată de o altă peşteră la graniţa cu Trei Fântâni. În peşteră "picură aurul" şi este captat în găleţi. În şapte ani trei găleţi se umplă cu aur, ce nu poate fii găsit şi luat, numai de foarte puţini. La sfârşitul secolului XIX a venit o femeie şi doi bărbaţi după aur, s-au arătat numai în momente bine determinate, în fiecare şapte ani vineri seara înainte de Rusalii sau în noptea sfântului Ioan. Ca să înşeală lumea caii lor au fost potcoviţi invers. Foarte mulţi au stat la pândă în momentele aşteptate ca să descopere identitatea celor trei, însă au eşauat din cauză că nu au ştiut precis când se termină cei 7 ani.

Vizitarea peşterii

În 1934 Composesoratul din Valea Strâmbă fiind conştient de importanţa turistică a peşterii execută lucrări de derocare măriind intrarea în Galeria Activă. Acesta a fost prima lucrare de acest gen din Ţinutul Secuiesc, cu scopul de a pune în circulaţie turistică un mediu subteran. Tot atunci se construieşte o cabană pentru cazarea turiştilor. Acesta din urmă a fost distrus întrun incendiu.

Turismul speologic, vizitarea peşterii devine mai atractivă după descoperirea nivelului fosil în 1965. Galeria Principală cu speleotemele sale variate, este deschisă vizitatorilor în anii ’70. Este amenajată un traseu turistic de circa 150m, pe care o folosim şi azi. <<mai departe>>

©2005-2012 Asociaţia Gyilkostó Adventure Egyesület